Este leitmotivul temei prezentate de preot dr. Vasile Florin Florescu, paroh al Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc, la Biblioteca municipală, de Ziua drapelului naţional, 26 iunie 2024, pentru evocarea personalităţii academicianului Vasile Gheorghiu, născut la data de 28 iunie 1872, în urbea de la poalele Rarăului.
Principalele date biografice ale preotului câmpulungean Vasile Gheorghiu, repere din viaţa şi opera înaltei personalităţi, au fost prezentate în deschiderea manifestării, de iniţiatoarea proiectului 2024 „Bucovina – memorie şi identitate” a Bibliotecii municipale Câmpulung Moldovenesc, doamna profesor Luminiţa Ignea, amfitrioana întâlnirii culturale, menţionând faptul că pentru merite deosebite, în 1938, Vasile Gheorghiu a devenit membru de onoare a Academiei Române.
Detalii din prestigioasa activitate ecleziastică şi teologico-ştiinţifică, desfăşurată de către personalitatea evocată, de-a lungul unei vieţi tumultoase şi plină de riscuri, întru apărarea credinţei strămoşeşti într-o Bucovină aflată sub stăpânire austriacă, a prezentat cum era firesc, preot dr. Vasile Florin Florescu, cel care şi-a asumat readucerea în conştiinţa publică a unui plus de recunoştinţă faţă de acest mare înaintaş al neamului românesc.
Iar pentru această temă, ce reprezintă însăşi tema lucrării DS de doctorat, preotul Vasile Florin Florescu l-a cercetat cu pasiune şi dăruire, găsind în această personalitate, încă din anii studenţiei, modelul său de viaţă, de slujire şi de propovăduire a lui Dumnezeu. În Câmpulung Moldovenesc i-a căutat descendenţii, sperând că poate, câţiva dintre aceştia, îi vor putea spune mai mult; i-a căutat casa în care a locuit Vasile Gheorghiu. Dar n-a mai găsit nimic din toate acestea, având să constate cu amărăciune, cât de repede, cât de grea şi cât de perfidă se aşterne uitarea şi peste cei ce s-au sacrificat pentru a putea fi noi astăzi, ceea ce suntem şi unde suntem, şi peste cei care, reprezintă în fapt, continuitatea poporului român.
L-a căutat şi în arhivele Universităţii din Cernăuţi, „pentru că acolo-i istoria noastră”, având să constate cât de puţine documente s-au mai păstrat despre activitatea şi opera fostului decan al Facultăţii de teologie din cadrul Universităţii „Iuri Fedkovici” cum se numeşte acum (fostă Franz-Josephs, fostă Carol I), din perioada 1909-1910; 1912-1913 şi 1934-1935, şi unde, ca profesor universitar, a format 37 de generaii de teologi români, printre ei numărându-se şi mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan.
Pe parcursul manifestării, preot dr. Vasile Florin Florescu i-a evocat, palpitant, opera „celui mai de seamă teolog neotestamentar român cu lucrări temeinice de Introducere în Exegeza Noului Testament” (nu mai puţin de 36 de lucrări publicate, 27 rămase nepublicate, un total de aproximativ 100).
Preotul profesor Vasile Gheorghiu, la absolvirea Facultăţii de teologie din Cernăuţi, pentru a putea deveni cadru didactic cu drepturi depline la catedra „ Studiu biblic şi Exegeza Noului Testament” pe care şi-a dorit-o, şi unde, imediat după absolvire fusese numit profesor suplinitor, îşi continuă studiile la Universităţile din Viena, Leipzig şi Bonn, obţinând în anul 1897 titlul de doctor, gândirea sa filozofică fiind influenţată de teologul german Caspar Rene Gregory, care i-a fost la rându-i nu numai profesor, ci şi prieten.
Înflăcărat unionist, profesorul universitar Vasile Gheorghiu figura, în toamna anului 1918, pe lista celor 40 de patrioţi români bucovineni ce trebuiau lichidaţi, listă întocmită mai întâi de autorităţile austriece şi preluată mai apoi de „revoluţionarii” ucraineni, dezertori din armata Imperiului Habsburgic, singurii care se opuneau unirii Bucovinei cu Regatul României, şi o făceau îndârjit. În colaborare cu Iancu Flondor, care l-a chemat la Cernăuţi pe generalul Iacob Zadik, i-a trimis acestuia (prin fiicele sale) hărţile oraşului, ceea ce a facilitat înaintarea armatei române în Cernăuţi, punându-i pe fugă pe rebelii ucraineni.
Conferenţiarul Vasile Florin Florescu a vorbit mai apoi, despre ascensiunea fulminantă a acestui erudit preot la Facultatea din Cernăuţi, „pe care austriecii înşişi o considerau egala Vienei”, dar şi despre decăderea sa, din motive ce nu-i sunt deloc imputabile, pentru că, nu-i aşa, „până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii”. După Unirea cea Mare, Vasile Gheorghiu începuse să fie invidiat pentru renumele său de mai marii prelaţii din Bucureşti, care l-au şi „sfătuit” mai târziu, să scrie şi să publice un studiu despre francmasonerie. Ca mai apoi, să-l acuze (neoficial) de subminarea puterii de stat, şi să-l trimită într-un con de umbră de unde n-a mai putut ieşi niciodată.
Eruditul preot profesor Vasile Gheorghiu a murit sărac, retras la rudele sale din satul Cut, comuna Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ, pentru a mai sluji o perioadă la Biserica din sat, alături de cuscrul său, preot Neculai Ungureanu. Indignat, prezentatorul temei ne-a mai precizat apoi că academicianul Vasile Gheorghiu nu are nici măcar un mormânt al lui, fiind înhumat alături de rudele din partea soţiei, într-un cavou al familiei aflat în cimitirul Bisericii din Cut.
La finalul expunerii, informaţii despre viaţa şi opera eruditului teolog Vasile Gheorghiu a adus şi preotul Bogdan Florin Chiriluţă, de la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Câmpulung Moldovenesc, referindu-se mai mult la teza de doctorat a parohului Vasile Florin Florescu, lucrare de căpătâi, pe care a avut ocazia să o studieze în timpul facultăţii, încă din stadiul de proiect.
Evenimentul cultural s-a încheiat cu recitalul îndrăgitei interprete de muzică populară, din Câmpulung Moldovenesc, Iustina Horga şi a Grupului vocal „Cununa Bucovinei”, coordonat de dumneaei, din componenţa căruia au fost prezenţi copiii, Cătălina Macovei, Mihai Gătej, Emanuel Horga, Ilinca Samoilă şi Bianca Moldoveanu, ultima, tânără interpretă ce ne-a cântat melodia „Priceasna – Sfântă Mărie”, iar corul de copii, melodia „Suntem florile grădinii din cununa Bucovinei”.
Iustina Horga, după ce interpretat doina „Dă-i Doamne omului…” din compoziţie proprie, ne-a adus aminte şi ce sărbătorim pe 26 Iunie, interpretând melodia „Român voi fi mereu!” din repertoriul artistei Emilia Dorobanţu, cu sala în picioare şi în aplauzele tuturor, toţi cei prezenţi cântând împreună cu interpreta câmpulungeană, minunatul refren al acestei melodii.
VASILE AIOANEI
Comentarii